etui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză étui.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
etui
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ etui etuiuri
Articulat etuiul etuiurile
Genitiv-Dativ etuiului etuiurilor
Vocativ etuiule etuiurilor
  1. cutiuță sau toc din piele, stofă, carton, material plastic etc., în care se păstrează unele obiecte (mici și fragile) pentru a le proteja și care are forma adaptată acestor obiecte.


Traduceri

Referințe