evolua

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză évoluer.

Pronunție

  • AFI: /e.vo.lu'a/


Verb


Conjugarea verbului
evolua
Infinitiv a evolua
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
evoluez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să evolueze
Participiu evoluat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a trece printr-o serie de transformări, prin diferite faze progresive, spre o treaptă superioară; a se dezvolta; a se transforma.
  2. a-și urma cursul; a se desfășura.
    Treaba evoluează bine.
    Boala evoluează normal.
    Iată cum au evoluat faptele.
  3. (sport) a susține un meci; a juca.
  4. a se deplasa cu mișcări largi (circulare).

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe