execuție

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză exécution.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
execuție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ execuție execuții
Articulat execuția execuțiile
Genitiv-Dativ execuției execuțiilor
Vocativ execuție execuțiilor
  1. faptul de a executa; executare.
  2. încasare forțată a unei datorii pe cale judecătorească sau prin mijloace fiscale.
  3. aducere la îndeplinire a unei sentințe de condamnare la moarte.
  4. ducere la îndeplinire a unei hotărâri judecătorești referitoare la evacuarea unei locuințe, la atribuirea copiilor în caz de divorț etc.


Traduceri

Referințe