exercițiu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză exercice < latină exercitium.

Pronunție

  • AFI: /eg.zer'ʧi.ʦju/


Substantiv


Declinarea substantivului
exercițiu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ exercițiu exerciții
Articulat exercițiul exercițiile
Genitiv-Dativ exercițiului exercițiilor
Vocativ exercițiule exercițiilor
  1. acțiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări.
  2. instruire a militarilor pentru mânuirea armelor și executarea acțiunilor de luptă.
  3. temă servind ca mijloc pentru dobândirea sau dezvoltarea îndemânării, cunoștințelor etc. într-un anumit domeniu.

Cuvinte compuse

Locuțiuni


Traduceri

Referințe