experiment
română
Etimologie
Din latină experimentum.
Pronunție
- AFI: /eks.pe.ri'ment/
Substantiv
| Declinarea substantivului experiment | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | experiment | experimente |
| Articulat | experimentul | experimentele |
| Genitiv-Dativ | experimentului | experimentelor |
| Vocativ | experimentule | experimentelor |
- procedeu de cercetare în știință, care constă în provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează; observație provocată, experiență.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online