extrapola

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză extrapoler.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
extrapola
Infinitiv a extrapola
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
extrapolez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să extrapoleze
Participiu extrapolat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face o extrapolare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe