făcăleț

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din maghiară fakalán.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
făcăleț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ făcăleț făcălețe
Articulat făcălețul făcălețele
Dativ-Genitiv făcălețului făcălețelor
Vocativ făcălețule făcălețelor
  1. băț gros și neted, întrebuințat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea.


Traduceri

Referințe