făptură
română
Etimologie
Din latină factura.
Pronunție
- AFI: /fəp'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului făptură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | făptură | făpturi |
| Articulat | făptura | făpturile |
| Genitiv-Dativ | făpturii | făpturilor |
| Vocativ | făptură | făpturilor |
- ființă, vietate, creatură.
- trup; (p.ext.) înfățișare fizică, aspect exterior, statură.
- (rar) conformație, structură (a unei ființe, a unui obiect).
- natură, fire; lume, univers.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online