facturier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză facturier.

Pronunție

  • AFI: /fak.tu.ri'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
facturier
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ facturier facturiere
Articulat facturierul facturierele
Genitiv-Dativ facturierului facturierelor
Vocativ facturierule facturierelor
  1. carnet care cuprinde formulare pentru facturi.


Traduceri

Referințe