fanfaronadă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză fanfaronnade.

Pronunție

  • AFI: /fan.fa.ro'na.də/


Substantiv


Declinarea substantivului
fanfaronadă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fanfaronadă fanfaronade
Articulat fanfaronada fanfaronadele
Genitiv-Dativ fanfaronadei fanfaronadelor
Vocativ fanfaronadă fanfaronadelor
  1. laudă de sine zgomotoasă și exagerată pentru calități imaginare; lăudăroșenie.


Traduceri

Referințe