fierbințeală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din fierbinte + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /fjer.bin'ʦe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fierbințeală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fierbințeală fierbințeli
Articulat fierbințeala fierbințelile
Genitiv-Dativ fierbințelii fierbințelilor
Vocativ fierbințeală fierbințelilor
  1. temperatură ridicată (a aerului), căldură dogoritoare (răspândită de razele soarelui, de aerul înfierbântat etc.); arșiță.
  2. (fig.) stare de trăire intensă, de însuflețire, de tensiune.
  3. (pop.) febră, temperatură.


Traduceri

Referințe