fiu
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din latină fîlius.
Pronunție
- AFI: /fiw/
Substantiv
| Declinarea substantivului fiu |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fiu | fii |
| Articulat | fiul | fiii |
| Dativ-Genitiv | fiului | fiilor |
| Vocativ | fiule | fiilor |
- persoană de sex bărbătesc, considerată în raport cu părinții săi.
- Are tata trei fii.
- (la voc.) termen afectuos cu care se adresează cineva mai în vârstă unei persoane mai tinere de sex bărbătesc.
- (fig.) cetățean, membru al unei colectivități (de care acesta se simte foarte atașat).
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
persoană de sex masculin luată în raport cu părinții săi
|
|