flăcăi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din flăcău.

Pronunție

  • AFI: /flə.kə'i/


Verb


Conjugarea verbului
flăcăi
Infinitiv a flăcăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
flăcăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să flăcăiască
Participiu flăcăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (reg.) a trăi ca flăcău (neînsurat); a-și petrece tinerețea ca flăcău.


Traduceri

Anagrame

Referințe