fluctuare
română
Etimologie
Din a fluctua.
Pronunție
- AFI: /fluk.tu'a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului fluctuare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fluctuare | fluctuări |
| Articulat | fluctuarea | fluctuările |
| Genitiv-Dativ | fluctuării | fluctuărilor |
| Vocativ | fluctuare | fluctuărilor |
- acțiunea de a fluctua și rezultatul ei; fluctuație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online