foame
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din latină famēs.
Pronunție
- AFI: /'fo̯a.me/
Substantiv
| Declinarea substantivului foame |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | foame | invariabil |
| Articulat | foamea | invariabil |
| Dativ-Genitiv | foamei | invariabil |
| Vocativ | foame, foameo | invariabil |
- stare funcțională periodică a organismului care se manifestă prin senzația nevoii de a mânca.
- Mort de foame.
- (fig.) dorință nestăvilită, poftă lacomă.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Vezi și
Expresii
- Foame de lup = foame mare
Traduceri
nevoia de a mânca
|
|