frână

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză frein (după frâne, pluralul lui frâu).

Pronunție

  • AFI: /ˈfrɨ.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
frână
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ frână frâne
Articulat frâna frânele
Genitiv-Dativ frânei frânelor
Vocativ frână frânelor
  1. dispozitiv folosit pentru încetinirea vitezei sau pentru oprirea mișcării unui vehicul.
  2. (fig.) ceea ce ține în loc cursul sau dezvoltarea unui proces în desfășurare, a unei acțiuni, a unui sentiment etc.; piedică, obstacol.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe