fraudulent

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie, care provine din latină fraudulentus < fraus.

Pronunție

  • AFI: /'frɔːdjʊlənt/


Adjectiv

fraudulent (comp. more fraudulent, sup. most fraudulent)

  1. fraudulos, făcut prin înșelăciune
    A fraudulent image was introduced into the publication.
  2. fals, mincinos
    He tried to pass a fraudulent check.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe