fremăta

română

Etimologie

Din freamăt.

Pronunție

• AFI: /fre.mə'ta/

Verb

Conjugarea verbului fremăta
Infinitiv	a fremăta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	freamăt
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să fremete
Participiu	fremătat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (despre frunze; p.ext. despre copaci și păduri, despre valurile mării; la pers. 3) a produce freamăt.
2. (v.intranz.) (despre oameni) a se înfiora, a vibra, a palpita; (despre colectivități) a se agita.

Cuvinte derivate

• fremătare
• fremătător

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fărmate
• afretam

Referințe

• DEX '98 via DEX online