funda
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Variante
Etimologie
Din fr. fonder < lat. fundare.
Pronunţie
Verb
| Conjugarea verbului funda |
|
| Infinitiv | a funda |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
fundez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să fundeze |
| Participiu | fundat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a pune bază; a întemeia, a înfiinţa, a institui, a crea.
- a întemeia afirmaţii, idei, teorii etc. pe argumente, pe probe.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a institui; a înfiinţa
Etimologie
Derivat regresiv din fundă.
Pronunţie
Substantiv
- forma de singular articulat pentru fundă.
