furia

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Derivat regresiv din furie.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru furie.





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină furia < furĕre.

Pronunție

  • AFI: /'furja/


Substantiv

furia f., furie pl.

  1. furie, mânie, înverșunare
  2. (p. ext.) grabă, repezeală

Sinonime

Cuvinte apropiate

Expresii

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din furo.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
furia
f. Singular Plural
Nominativ furia '
Genitiv ' '
Dativ ' '
Acuzativ ' '
Ablativ ' '
Vocativ ' '
  1. furie, mânie, înverșunare; frenezie

Cuvinte apropiate





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină furia < furĕre.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

furia f., furias pl.

  1. furie, mânie, înverșunare

Sinonime