fuscel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din latină *fusticellus (< fustis, „băț, țăruș„).

Pronunție

  • AFI: /fus'ʧel/


Substantiv


Declinarea substantivului
fuscel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fuscel fuscei
Articulat fuscelul fusceii
Genitiv-Dativ fuscelului fusceilor
Vocativ fuscelule fusceilor
  1. fiecare dintre vergelele trecute printre firele de urzeală la războiul de țesut; vergea, joardă.
  2. fiecare dintre vergele sau scândurile orizontale care formează treptele unei scări.
  3. fiecare dintre vergelele verticale ale loitrei carului.
  4. (rar) cotor de ceapă.


Traduceri

Anagrame

Referințe