gâscă
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din bg. găska.
Pronunție
- AFI: /'gɨs.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului gâscă |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gâscă | gâște |
| Articulat | gâsca | gâștele |
| Dativ-Genitiv | gâștei | gâștelor |
| Vocativ | gâsco | gâștelor |
- (Anser domesticus) pasăre domestică de talie mare, de obicei cenușie pe spate și pe laturi și albă pe piept, cu gâtul lung, crescută pentru carnea, untura și fulgii ei.
- (fam.) epitet depreciativ dat unei femei sau unei fete credule sau proaste.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- A strica orzul pe gâște = a dărui, a sacrifica ceva util, prețios, bun pentru cineva care nu știe să prețuiască cele primite
- Asta-i altă gâscă = asta e complet altceva
- Talpa-gâștei = totalitate a ridurilor care se formează la coada ochiului (la oamenii în vârstă)
Traduceri
pasăre
|
|