găsire
română
Etimologie
Din a găsi.
Pronunție
- AFI: /gə'si.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului găsire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | găsire | găsiri |
| Articulat | găsirea | găsirile |
| Genitiv-Dativ | găsirii | găsirilor |
| Vocativ | găsire | găsirilor |
- acțiunea de a (se) găsi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online