galerie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză galerie. Confer italiană galleria, germană Galerie.

Pronunție

  • AFI: /ga.le'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
galerie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ galerie galerii
Articulat galeria galeriile
Genitiv-Dativ galeriei galeriilor
Vocativ galerie galeriilor
  1. coridor subteran în formă de tunel care permite accesul minerilor la zăcământ și îngăduie executarea lucrărilor miniere.
  2. canal subteran de comunicație care face legătura între două puncte ale unei lucrări hidrotehnice.
  3. coridor subteran (adesea ramificat) pe care și-l sapă unele animale pentru a le servi ca adăpost.
  4. coridor lung (și boltit) situat în interiorul sau în afara unei clădiri, servind ca element de legătură sau ca loc de plimbare.
  5. muzeu, secție a unui muzeu sau sală într-o expoziție ori într-un muzeu, în care sunt expuse mai ales opere de pictură și de sculptură.
  6. serie de tablouri expuse; (p.ext.) serie de portrete descrise într-o operă (literară).
  7. magazin în care se vând opere de artă; (p.gener.) (la pl.) magazin cu caracter universal.
  8. balconul dintr-o sală de spectacole cu mai multe nivele situat la nivelul cel mai înalt; (fam.) spectatorii de la acest balcon; (p.ext.) publicul care manifestă zgomotos la un spectacol, la o adunare, la o întrunire etc.
  9. bară de lemn sau de metal de care se atârnă perdelele.
  10. un fel de tavă de metal care se pune în fața sobei ca să nu cadă cărbunii din sobă pe dușumea.

Expresii

  • A face galerie = a manifesta zgomotos în semn de aprobare, de încurajare (în cursul unui spectacol, al unei întreceri sportive etc.)


Traduceri

Anagrame

Referințe