garanta

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : garanță

Cuprins

română

Etimologie

Din fr. garantir. Cf. it. garantire.

Pronunție

  • AFI: /ga.ran'ta/


Verb


Conjugarea verbului
garanta
Infinitiv a garanta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
garantez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să garanteze
Participiu garantat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și intranz.) a da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect.
    Le garantez libertatea.
  2. a se angajamențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut.
  3. a răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că...
    Garantez pentru el.
  4. (v.intranz.) a-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi