garanta

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : garanță

română

Etimologie

Din franceză garantir. Confer italiană garantire.

Pronunție

  • AFI: /ga.ran'ta/


Verb


Conjugarea verbului
garanta
Infinitiv a garanta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
garantez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să garanteze
Participiu garantat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și intranz.) a da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect.
    Le garantez libertatea.
  2. a se angajamențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut.
  3. a răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că...
    Garantez pentru el.
  4. (v.intranz.) a-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe