glue

engleză

(English)

Etimologie

Din fr. glu, care provine din lat. glus.

Pronunție

• AFI: /glu/

Substantiv

glue, pl. glues

1. lipici, clei

Verb

Conjugarea verbului to glue
Infinitiv	to glue
Prezent simplu pers. 3 sg.	glues
Trecut simplu	glued
Participiu trecut	glued
Participiu prezent	gluing/glueing

1. a lipi, a încleia

   His hands were glued together.

Antonime

• separate

Cuvinte compuse

• glue together