gonfalon

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză gonfalon.

Pronunție

  • AFI: /gon.fa'lon/


Substantiv


Declinarea substantivului
gonfalon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gonfalon gonfaloane
Articulat gonfalonul gonfaloanele
Genitiv-Dativ gonfalonului gonfaloanelor
Vocativ gonfalonule gonfaloanelor
  1. steag de război în evul mediu, cu partea liberă despicată în trei sau patru cozi.


Traduceri

Referințe