grandoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză grandeur.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
grandoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grandoare grandori
Articulat grandoarea grandorile
Dativ-Genitiv grandorii grandorilor
Vocativ grandoare grandorilor
  1. (livr.) aspect măreț, maiestuos, falnic, impunător; măreție, grandiozitate.


Traduceri

Referințe