gratitudine

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză gratitude < latină gratitudo, -inis.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
gratitudine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gratitudine gratitudini
Articulat gratitudinea gratitudinile
Dativ-Genitiv gratitudinii gratitudinilor
Vocativ ' '
  1. sentiment durabil de afecțiune, nutrit de o persoană față de cineva, pentru un bine făcut; obligație morală pentru o binefacere.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe