gren

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză grain (de vent).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
gren
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gren grenuri
Articulat grenul grenurile
Genitiv-Dativ grenului grenurilor
Vocativ grenule grenurilor
  1. (met.) intensificare bruscă și temporară a vântului, însoțită uneori de ploaie.


Traduceri

Referințe