grilă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză grille.

Pronunție

  • AFI: /'gri.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
grilă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grilă grile
Articulat grila grilele
Genitiv-Dativ grilei grilelor
Vocativ grilă grilelor
  1. electrod în formă de sită, de spirală, de gard din sârmă, intercalat între anodul și catodul unui tub electronic sau între alți doi electrozi, prin deschiderile căruia poate trece un flux de electroni sau de ioni; grătar, sită.
  2. gărduleț fix sau mobil alcătuit dintr-o rețea de vergele paralele, care închide sau apără golul unei uși, al unei ferestre, al unei vitrine etc.
  3. (mil.) obstacol făcut din bare de oțel, așezat în fața sau în spatele șanțului unei fortificații sau la deschiderile unei cazemate.
  4. prăjitură în formă de grilă, preparată din aluat și unsă cu sirop de zahăr sau miere.


Traduceri

Anagrame

Referințe