grouiller

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

franceză

(français)

Etimologie

Din franceza veche grouler, origine dubioasă.

Pronunție

  • AFI: /ɡʁu.je/


Verb

  1. a (se) învălmăși, a (se) înghesui
  2. a fi plin de, a mișuna de
    Des hommes, des femmes, des enfants grouillaient à l'intérieur, s'accrochaient aux fenêtres, se bousculaient devant la porte.[1]
— Bărbați, femei, copii forfoteau înăuntru, se agățau de ferestre, se înghesuiau la ușă.[2]

se grouiller

  1. (argou) a se grăbi


Cuvinte derivate

Referințe

  1. Dai Sijie, Balzac et la Petite Tailleuse chinoise, Gallimard, 2000, ISBN 2-07-075762-5
  2. Daniela Boriceanu (trad.), Balzac și Micuța Croitoreasă chineză, Polirom, 2002, ISBN 973-681-137-9