hărțui

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din harță + sufixul -ui.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
hărțui
Infinitiv a hărțui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
hărțuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să hărțuiască
Participiu hărțuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri, a nu lăsa în pace pe cineva; a cicăli, a sâcâi, a pisa.
  2. (v.tranz.) (reg.) a întărâta, a zădărî un câine.
  3. (v.tranz.) a desfășura atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a-i provoca panică și de a nu-i permite deplasarea, pregătirea unor acțiuni de luptă, aprovizionarea etc.
  4. (v.refl. recipr.) a purta discuții repetate și contradictorii cu cineva, a se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe