habitudine

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. habitudo, -inis. Cf. fr. habitude.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
habitudine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ habitudine habitudini
Articulat habitudinea habitudinile
Dativ-Genitiv habitudinii habitudinilor
Vocativ ' '
  1. însușire dobândită cu timpul prin practică și devenită trăsătură caracteristică.
  2. mod de comportament, istoricește constituit, al indivizilor aparținând aceluiași grup.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi