haită

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maghiară hajtó.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
haită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ haită haite
Articulat haita haitele
Genitiv-Dativ haitei haitelor
Vocativ haită haitelor
  1. grup de câini, de lupi etc. care umblă împreună (după pradă).
  2. (fig.) bandă (de răufăcători).
  3. (înv.) vânătoare (cu gonaci și câini); goană.
  4. (reg.) cățea (rea); (p.ext.) câine (rău).
  5. epitet dat unei femei rele sau desfrânate.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe