har

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
har

română

Etimologie

Din slavă (veche) chari.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
har
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ har haruri
Articulat harul harurile
Genitiv-Dativ harului harurilor
Vocativ harule harurilor
  1. (în religia creștină) dar, ajutor spiritual, grație divină acordată omului.
  2. puterea sacramentală a preoților de a oficia actele de cult.
  3. calitate, însușire, dispoziție naturală care face pe cineva vrednic de admirație; (p.ext.) talent, vocație, dar.
  4. (înv.) dar sau răsplată acordată cuiva ca un semn de bunăvoință, ca o favoare deosebită.

Expresii

  • (cu sensul religios atenuat sau pierdut) Har Domnului! = exclamație prin care cineva își exprimă satisfacția pentru reușita unui lucru; slavă Domnului!


Traduceri

Referințe