hat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ucraineană хат (hat) „zăgaz”.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
hat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hat haturi
Articulat hatul haturile
Genitiv-Dativ hatului haturilor
Vocativ hatule haturilor
  1. fâșie îngustă de pământ nearat care desparte două ogoare sau două terenuri agricole aparținând unor gospodării diferite; răzor, hotar.
  2. (reg.) câmp nelucrat; pârloagă, țelină.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A fi într-un hat (cu cineva) = a fi vecin (cu cineva)


Traduceri

Anagrame

Referințe