hiems
latină
(Latina)
Variante
Etimologie
Din proto-indo-europeană *ǵʰim-, *ǵʰyem-. Înrudit cu greacă antică χιών (khiṓn, „nea, zăpadă”), χεῖμα (kheîma, „nea, zăpadă”), χειμών (kheimṓn, „nea, zăpadă”), galeză gaeaf, sanscrită हिम (himá), armeană ձմեռ (jmeṙ) și proto-slavă *zima.
Pronunție
- AFI: /ˈhiems/
Substantiv
| Declinarea substantivului hiems | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ | hiems | hiemēs |
| Genitiv | hiemis | hiemum |
| Dativ | hiemī | hiemibus |
| Acuzativ | hiemem | hiemēs |
| Ablativ | hieme | hiemibus |
| Vocativ | hiems | hiemēs |