hoit
română
Etimologie
Din maghiară dialectală holt (= halott).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului hoit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hoit | hoituri |
| Articulat | hoitul | hoiturile |
| Genitiv-Dativ | hoitului | hoiturilor |
| Vocativ | hoitule | hoiturilor |
- cadavru intrat în descompunere; mortăciune, stârv, leș.
- (fig.) (pop.) om mare, gras și greoi în mișcări.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online