hybris

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din greacă (veche) χυβρισ (hybris).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
hybris
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hybris invariabil
Articulat hybrisul invariabil
Genitiv-Dativ hybrisului invariabil
Vocativ hybrisule invariabil
  1. (lit.) mândrie nemăsurată a unui individ, supraapreciere a forțelor și libertății sale în confruntarea cu destinul (considerate ca surse ale tragicului în teatrul antic).


Traduceri

Referințe