ierna

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină hībernāre sau din iarnă.

Pronunție

  • AFI: /jer'na/


Verb


Conjugarea verbului
ierna
Infinitiv a ierna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
iernez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ierneze
Participiu iernat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a-și petrece iarna undeva.
  2. (v.tranz.) a adăposti și a hrăni vitele în timpul iernii.
  3. (argou) (despre bărbați) a fi întreținut de o femeie.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe