impacientare
română
Etimologie
Din a (se) impacienta.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului impacientare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | impacientare | impacientări |
| Articulat | impacientarea | impacientările |
| Genitiv-Dativ | impacientării | impacientărilor |
| Vocativ | impacientare | impacientărilor |
- (rar) stare a celui impacientat; nerăbdare.
- neliniște, impaciență.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online