impertinent

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză impertinent < latină impertinens, impertinentis.

Pronunție

  • AFI: /im.per.ti'nent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
impertinent
Singular Plural
Masculin impertinent impertinenți
Feminin impertinentă impertinente
Neutru impertinent impertinente
  1. obraznic.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
impertinent
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ impertinent impertinenți
Articulat impertinentul impertinenții
Dativ-Genitiv impertinentului impertinenților
Vocativ impertinentule impertinenților
  1. om obraznic.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe