incultură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză inculture.

Pronunție

  • AFI: /in.kul'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
incultură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ incultură invariabil
Articulat incultura invariabil
Genitiv-Dativ inculturii invariabil
Vocativ incultură invariabil
  1. lipsă de cultură a unui om; cultură insuficientă.


Traduceri

Referințe