infera

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză inférer.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
infera
Infinitiv a infera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
inferez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să infereze
Participiu inferat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (rar) a trage o concluzie generală din mai multe fapte particulare.


Traduceri

Referințe