inimuță

română

Etimologie

Din inimă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /i.ni'mu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului inimuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	inimuță	inimuțe
Articulat	inimuța	inimuțele
Genitiv-Dativ	inimuței	inimuțelor
Vocativ	inimuță	inimuțelor

1. (rar) inimioară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• antumii
• intimau
• intuiam
• înmuiat
• mânuiți
• nituiam

Referințe

• DEX '98 via DEX online