instruire

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

franceză

(français)

Etimologie

Din latină instrŭĕre.

Pronunție

  • AFI: /ɛ̃s.tʁɥiʁ/


Verb

  1. a instrui, a învăța

s'instruire

  1. a se instrui

Cuvinte derivate