insuficiență

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină insuficientia, italiană insufficienza.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
insuficiență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ insuficiență insuficiențe
Articulat insuficiența insuficiențele
Genitiv-Dativ insuficienței insuficiențelor
Vocativ insuficiență insuficiențelor
  1. stare, situație a ceea ce este insuficient.
  2. incapacitate funcțională a unui organ sau scădere, stare deficitară a unei funcțiuni complexe a organismului.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe