insurgent
română
Etimologie
Din latină insurgens, insurgentis, germană Insurgent, engleză, franceză insurgents.
Pronunție
- AFI: /in.sur'ʤent/
Substantiv
| Declinarea substantivului insurgent | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | insurgent | insurgenți |
| Articulat | insurgentul | insurgenții |
| Genitiv-Dativ | insurgentului | insurgenților |
| Vocativ | insurgentule | insurgenților |
- persoană care participă activ la o insurecție.
- (spec.) nume dat coloniștilor americani care s-au ridicat împotriva Angliei în sec. xVIII.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online