intelectual

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din fr. intellectuel, lat. intellectualis.

Substantiv


Declinarea substantivului
intelectual
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ intelectual intelectuali
Articulat intelectualul intelectualii
Dativ-Genitiv intelectualului intelectualilor
Vocativ intelectualule intelectualilor
  1. persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică şi lucrează în domeniul artei, al ştiinţei, tehnicii etc.; persoană care aparţine intelectualităţii.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
intelectual
Singular Plural
Masculin intelectual intelectuali
Feminin intelectuală intelectuale
Neutru intelectual intelectuale
  1. care aparţine intelectului, care se referă la activitatea minţii, la intelect.

Sinonime


Traduceri